O singură regulă pentru întreg portofoliul produce frecvent două probleme în același timp: lipsuri la produsele importante și capital blocat în articole cu impact redus.

Punctul 1

Alege criteriul potrivit pentru obiectiv

Clasificarea poate porni de la cifra de afaceri, marja brută, consumul anual valoric sau un alt indicator relevant. Criteriul trebuie stabilit înaintea calculului și păstrat consecvent, astfel încât rezultatele să poată fi comparate în timp.

Important: un produs cu vânzări mari nu este automat și cel mai profitabil sau cel mai critic. De aceea, criteriul ales trebuie să răspundă deciziei pe care vrei să o iei.
Punctul 2

Citește distribuția, nu doar literele A, B și C

Într-o distribuție tipică, un număr redus de produse generează cea mai mare parte a valorii, în timp ce o parte mare din portofoliu are o contribuție redusă. Procentele sunt orientative; forma reală a curbei trebuie calculată din datele companiei.

Grafic al clasificării ABC: clasele A, B și C raportate la ponderea produselor și contribuția lor la valoare
Exemplu orientativ de distribuție ABC. Pragurile se adaptează portofoliului și obiectivului analizei.
Punctul 3

Leagă fiecare clasă de o politică de stoc

Clasa A: monitorizare frecventă, prognoză atentă, control asupra termenelor furnizorilor și nivel de serviciu ridicat.

Clasa B: revizuire periodică, stoc de siguranță calibrat și reguli standard de reaprovizionare.

Clasa C: proces simplificat, comenzi mai rare, loturi optimizate și decizii ferme privind articolele fără mișcare.

Scopul nu este să reduci stocul peste tot.

Scopul este să investești atenție și capital în mod diferit, în funcție de contribuția fiecărui produs.

Punctul 4

Recalculează și completează analiza

Portofoliul se schimbă, iar clasificarea trebuie refăcută periodic. Pentru o politică solidă, ABC se corelează cu variația cererii, marja, termenul de aprovizionare, cantitatea minimă și criticitatea produsului.

Un produs A cu cerere stabilă nu se gestionează la fel ca un produs A cu vânzări impredictibile. Clasificarea oferă direcția; politica finală apare din combinarea indicatorilor.

Pasul următor

Verifică dacă regulile din ERP reflectă clasificarea.

Dacă toate articolele au aceleași praguri, aceeași frecvență de comandă și aceeași logică de stoc de siguranță, clasificarea există doar în raport, nu și în operațional.

Discută situația firmei tale